Sursa foto
Silence: movie promotes Contemplative Spirituality and sanctions apostasy
Pentru cei care doresc traducere în limba romînă, puteți accesa: Articol tradus automat Google translate“Silence” is the latest movie by Martin Scorsese, who also produced “The Last Temptation of Christ.” I have read several reviews by professing Christians who are recommending it without reservations. Additionally, the Dove Foundation awarded the movie 4 out of 5 doves. Charisma News asks, “Is Martin Scorsese’s ‘Silence’ Prophetic?” CBN also presented a rave review. Christianity Today entitled its review, “Scorsese’s ‘Silence’ Asks What It Really Costs to Follow Jesus.”
Another review in CT is entitled, “Silence Review: Hollywood’s Gift To The Church That Might Just Save Your Faith.” And what is the message of “Silence” that might save your life? The message of the movie is antithetical to true faith.
The title of Lumindeo’s review of the movie is, “Silence—A Christian’s Contemplative Guide.” [1] In the “About” section of the Lumindeo website it is described as “a network created by and for passionate followers of Jesus Christ.” If Lumindeo consists of passionate followers of Jesus Christ, why don’t they know that Christianity never grew in apostasy, but always in persecution and martyrdom?
Crosswalk likewise implies that it is a Christian-themed film with the statement, “Theologians, look no further: this movie is jam-packed with spiritual themes.” [2]Spiritual themes, perhaps, but Christian themes? Not by any stretch. Crosswalk reveals a misunderstanding of true Christianity in the following statement.
“The Christians in the film are Jesuit Catholics…”
The truth is that “Silence” is not a Christian film. It was not produced by a demonstrable Christian and has nothing to do with biblical Christianity. National Catholic Reporter declares the movie as, “Scorsese’s ‘Silence’ is his most Catholic film.”[3] I agree with that assessment. “Silence” is Roman Catholicism presented as true Christianity.
The major theme in “Silence” is about renouncing Christ when threatened by martyrdom. In fact, the apostate Father Ferreira urges the Jesuit Rodrigues to apostatize by insisting, “If Christ were here He would have acted. Apostatized. For their sake. Christ would certainly have done at least that to help men.”
In fact, Rodrigues is overtly presented as a “Christ” in the film and the people worshipped him. When he apostatized, it was to the people as if Christ had apostatized.
Furthermore, Ferreira’s statement is a heretical interpretation of Christ’s mission. Christ declared that He came to die for our sins. His sacrifice was to deliver us from the penalty of sin, death, and to provide for us eternal life. If we deny Him before men, He will deny us before the Father. (Matthew 10:33)
Rodrigues hears a supernatural voice, presumably Christ, who tells him to apostatize. The voice says, “Come ahead now. It’s all right. Step on Me. I understand your pain. I was born into this world to share men’s pain. I carried this cross for your pain. Step.”
Rodrigues obeys the voice, steps on the fumie, and goes on to denounce Christianity. That iniquitous deed was followed by an apparent conversion to Buddhism. (Thomas Merton, the priest who introduced Contemplative Spirituality, also called The Silence, into Roman Catholicism, likewise became a Buddhist-sympathizing Catholic.)
The supernatural voice presented an extra-biblical revelation, which is actually heresy. God’s word declares that trampling on Christ is egregious and punishable by God.
“Of how much worse punishment, do you suppose, will he be thought worthy who has trampled the Son of God underfoot, counted the blood of the covenant by which he was sanctified a common thing, and insulted the Spirit of grace?” – Hebrews 10:29
Additionally, Christ did not come to “share men’s pain,” but to bear our sin and pay the penalty for it. Trampling on Christ is despising His sacrifice and rejecting His grace. Christ declared that no one can be His disciple unless they take up their cross and follow Him. A cross is to die on. “Silence” violates everything Christ taught about discipleship.
“For whoever desires to save his life will lose it, but whoever loses his life for My sake will find it.” – Matthew 16:25
In my opinion, the blood of the martyrs will cry out against Martin Scorsese and everyone involved in this film on the Day of Judgment.
“Silence” is also a spiritually seductive lure into Contemplative Spirituality. Throughout the movie there are poignant references to God’s silence. Rodrigues prays, but God does not answer. At one point he declares, “Despair is the greatest sin, but in the mystery of Your silence, it crowds my heart.”
In another scene Rodrigues ponders silently, “Lord, I feel the weight of their fate. Those who have died. Those who will die. Like the weight of Your silence.”
Makoto Fujimura, the cultural and special adviser to Scorsese during the film, stated, “…the film is not about the silence of God, but God’s voice in silence.”
Near the end of the movie the supernatural voice is heard again and declares, “I suffered beside you. I was never silent.”
Rodrigues, now a Buddhist, replies, “It was in the silence that I heard your voice.” In my opinion it is an unadulterated suggestion that as a Buddhist he heard Christ in The Silence. He never heard Christ as a professing Christian until right before he stepped on the fumie.
Scorsese said at the screening of Silence, “My way into spirituality happens to be Roman Catholicism.” Of course, Roman Catholic spirituality is “the Silence” or contemplative spirituality. Consider Scorsese’s understanding of Christianity in his response to the following question. “The Last Temptation of Christ’ and ‘Silence’ — in your art and mind where do these two films find each other?”
“… But for myself, as a believer, unbeliever, doubter, have faith, not have faith, go through life, making mistakes, I don’t know.
“Because when [Fr. Rodrigues] does apostatize, he gives up anything he’s proud of and he’s got nothing left except service, except compassion. So, he gives up his religion, he gives up his faith in order to gain his faith. Wow. How do you do that? That’s amazing. Could you do that?” – Martin Scorsese
I would answer Scorsese with an emphatic “No, you cannot give up faith to gain faith.” However, he goes on and produces the movie with the theme of abandoning faith to gain faith. Scorsese portrays the “service and compassion” of the apostate Jesuit as refined and elevated. The clear message is that committing apostasy and converting to Buddhism to avoid martyrdom is spiritually superior to faithful-unto-death Christianity. How does that compare to the martyrs in Revelation?
“And they overcame him by the blood of the Lamb and by the word of their testimony, and they did not love their lives to the death.” – Revelation 12:11
In summation, “Silence” is nearly 3 hours of very powerful emotional manipulation. The movie presents such a horrendously evil view of the Japanese Inquisitor that the Jesuit Rodrigues appears saintly by comparison. However, the idea of authentic Christian Jesuits is as oxymoronic as the concept of biblically validated Roman Catholicism. I believe the only good value of the movie is that it reveals the complete failure of Roman Catholicism when the religion masquerades as Christianity.
The dangers of the movie are first its heterodoxy that one can apostatize to avoid martyrdom and remain a child of God. An equal danger is the obvious allure of Contemplative Spirituality. This diabolical movie may prepare innumerable anemic professing Christians to compromise their faith under the pressure of persecution. However, it may also be a vehicle to carrying them into mystical experimentation with Contemplative Spirituality.
The potential of “Silence” to deceive millions of weak professing Christians is feasible. Could this be part of the “lying signs and wonders show” that the Apostle Paul referred to in 2 Thessalonians?
“The coming of the lawless one is according to the working of Satan, with all power, signs, and lying wonders, and with all unrighteous deception among those who perish, because they did not receive the love of the truth, that they might be saved.” – 2 Thessalonians 2:9-10
[1] http://www.lumindeo.org/uncategorized/silence-christians-contemplative-guide/
[2] http://www.crosswalk.com/culture/movies/silence-movie-review.html
[3] https://www.ncronline.org/blogs/ncr-today/scorseses-silence-his-most-catholic-film
RECRITIX 
Filmul respectă mesajul cărții sau nu? Nu am văzut filmul, doar trailerul său, dar aș vrea să-l văd. Cartea o am, încă nu i-a venit rândul la citit, însă o voi citi. Știu însă că autorul, Shusaku Endo, este creștin și a reușit să se impună ca scriitor într-o țară în care creștinii sunt profund disprețuiți.
ApreciazăApreciază
O părere avizată:
http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/films/features/martin-scorsese-silence-film-end-sh-saku-novel-adaptation-a7518086.html
„Scorsese has gone to considerable lengths to ensure that his movie does justice to the deep theological questions explored by Endo in the text. Far from committing a straightforward act of “heresy”, Scorsese’s Rodrigues (Andrew Garfield) embodies the terrifying struggle between faith and doubt, a struggle with which Endo himself was familiar, and which arguably lies at the very heart of what it means to be human.
Endo’s Rodrigues can perhaps be described as one seeking to be faithful, seeking to make sense of life and faith in a complex and shifting world. My feeling is that, in seeking to capture this, Scorsese too has been faithful – to the text and to the deep questions within it. Suffice it to say that I can picture Endo looking down on Scorsese with a deep sense of gratitude for a job well done.”
Dacă filmul promovează misticismul și catolicismul, probabil același lucru este și în carte.
Desigur că va lipsi foarte mult dramatismul care nu poate fi redat ca în film.
Despre iezuiți vom scrie probabil cu altă ocazie; o istorie cu influențe pînă în zilele noastre.
Vă invit, dacă doriți, să faceți o scurtă recenzie a cărții în timp ce o citiți, iar apoi să o distribiuiți aici [fie integral, fie ca legătură în altă parte].
ApreciazăApreciază
Nu cred ca „Silence” „promoveaza” apostazia… Doar prezinta reactii ale firii umana sub presiune . Nu toti avem stofa de martiri. Este ceea ce donatistii n-au priceput : duhul poate fi plin de ravna, dar carnea … tradeaza! De-aia speram in Dumnezeu care miluieste… ca de ne-ar face dupa „taria” noastra, vai de noi. Deci nu promovarea apostaziei ci dureroasa „descoperire” a failibilitatii umane.
ApreciazăApreciază
Da, există failibilitate umană, există oricînd posibilitatea de a cădea, dar depinde la ce nivel ne referim.
Cei care sînt salvați sînt ținuți de dragostea harului sau harul dragostei Sale.
Deci nu va exista niciodată posibilitatea ca să „cadă” de la credință un om mîntuit/salvat.
Îmi vine în minte și versetul care zice:
„ca să înșele DACĂ ar fi posibil chiar și pe cei aleși”.
Pe de altă parte:
„duhul poate fi plin de ravna, dar carnea … tradeaza!” este adevărat pînă la un anumit punct în trăirea creștină, după care nu mai poate fi aplicat la un om credincios născut din nou. Contextul era altul…
Problema de fond în multe dintre promovările din ultimii ani [10-20] [din domeniul religios] este o încercare de a readuce prin forme subtile catolicismul în viețile celor care sînt în derivă și nu numai. Religia denumită „universală” face eforturi considerabile pentru a-și mări efectivele și influența.
ApreciazăApreciază
Chestia cu „odata salvat nu mai poti cadea” este o aiureala calvinista si nimic mai mult.
ApreciazăApreciază
Nu doresc să dezbatem aici probleme generate de unii care nu s-au simțit bine în siguranță.
Eu am o vorbă:
„Poți să trăieşti sfînt şi dacă susții că se pierde şi dacă susții că nu se pierde”.
Dovada este fapta…nu teoria!
Bineînțeles că, după naşterea din nou, nu înainte…că nu ar avea nici o valoare.
ApreciazăApreciază
Romanul „Tăcere” a fost scris acum cincizeci de ani, în anul 1966, deci nu se încadrează la încercările din ultimele două decenii de promovare a catolicismului, și a fost publicat în limba română de Editura Polirom în anul 2014. Despre autor am găsit scrise următoarele: „His Catholic faith can be seen at some level in all of his books and it is often a central feature. Most of his characters struggle with complex moral dilemmas, and their choices often produce mixed or tragic results.” (https://en.wikipedia.org/wiki/Sh%C5%ABsaku_End%C5%8D) Precum am spus, am cartea în română, dar acum că am frunzărit-o, am constatat că nu este într-un stil agreat de mine, deci am decis că nu o voi citi. Trailerul filmului însă mi s-a părut impresionant, Corect-corect ar fi să citim cartea, apoi să vedem filmul și să comparăm. Și chiar dacă filmul ar prezinta misticismul catolic, dacă nu sunt scene murdare în el, ar fi instructiv de urmărit. Dacă nu studiem în cunoștință de cauză măcar orientările importante ale creștinismului, de unde știm că nu facem parte dintr-o anume denominațiune doar fiindcă am fost spălați pe creier? Sau ne este teamă că ni se vor clătina convingerile? Mi s-a spus că politica struțului nu dă niciodată rezultate.
ApreciazăApreciază
Vă voi răspunde în curînd.
ApreciazăApreciază
Victor, îți voi răspunde în două părți: una legată de comentariul tău și alta legată de catolicism.
1. Pe acest blog nu se cercetează ORIENTĂRILE IMPORTANTE ALE CREȘTINISMULUI, ci corespondența cu Biblia a învățăturilor celor care își spun creștini. Orientările importante ale creștinismului deja nu mai intră în discuție; sîntem la un nivel ceva mai profund. 🙂
2. Nu știu pe la ce secte umbli, dar creștinul adevărat este cel care are în primul rînd NAȘTEREA DIN NOU, care nu se realizează decît atunci cînd [și dacă] vrea Dumnezeu. Apoi dovada că ești creștin adevărat ți-o dă Duhul Sfînt și prin călăuzirea referitoare la învățături eretice. De aceea sfatul „cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun” are un context anume, adica acela al adunării/bisericii, al expunerilor din Cuvîntul lui Dumnezeu.
3. Dacă ai fi citit mai bine pe acest site ai fi observat că problemele sînt discutate în raport cu ceea ce consideră creștinii [și așa trebuie să fie] punctul central [scris] de referință: Biblia.
DECI, insinuarea [ca să nu zic acuzația] că s-ar face note critice la anumite chestiuni, fără să se ia în considerare ansamblul, este de prost gust. De asemenea, au fost luate în calcul multe alte perspective.
Nu spunem că deținem adevărul absolut, dar susținem ferm că Dumnezeu ne-a dat credința mîntuitoare.
Verifică-ți viața și vezi dacă nu cumva „cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mînie pentru ziua mîniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu”.
„Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvîrşesc astfel de lucruri, şi pe cari le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?”
ApreciazăApreciază
Să menționez doar cîteva dintre ereziile promovate de catolici și textele care le combat:
1. adorarea Mariei ca mediator la Dumnezeu – 1 Tim. 2.5 – „Fiindca este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos.”
Fapte 4.12 – „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.”
2. credința că simbolurile Cinei sînt transsubtanțiale – Marcu 14.22 – „Isus a luat o pîine; si, dupa ce a binecuvantat, a frant-o si le-a dat, zicand: „Luati, mancati, acestaeste trupul Meu.” (Domnul Isus indica spre Trupul Sau care va fi crucificat, nu spre pîine – acesta nu se referea la pîinea din mînă)
Matei 26.29 – „de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al viței, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu.” (sîngele Său nu mai putea fi numit rodul viței dacă ar fi să gîndim catolic)
3. venerarea Papei – Matei 4.10 – „Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti.”
Fapte 25,26 – „Cand era sa intre Petru, Corneliu, care-i iesise inainte, s-a aruncat la picioarele lui si i s-a inchinat. Dar Petru l-a ridicat si a zis: „Scoala-te, si eu sunt om!””
Fapte 14.15 – „”Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? Si noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi; noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucruri desarte la Dumnezeul cel Viu”
4. purgatoriul – Evrei 9.27 – „oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata”
5. mîntuirea prin sacramente – Efeseni 2.8,9 – „Pentru că prin har sînteţi mântuiţi, prin credinţă; şi aceasta nu de la voi; este darul lui Dumnezeu: nu din fapte, ca să nu se laude nimeni.”
Acestea nu sînt singurele, dar sînt principale.
În legătură cu acestea mai sînt încă [cel puțin] 23 de capete de acuzare. Dar aceasta poate cu altă ocazie.
ApreciazăApreciază
Nu cred că în romanul scriitorului japonez sau în filmul făcut după acesta se promovează venerarea papei. Acțiunea se desfășoară în Japonia în perioada evului mediu.
ApreciazăApreciază
Nu ai răspuns la ceea ce am scris în prima parte [primul comentariu].
Nu am timp să joc ping-pong virtual.
Dacă vei scrie ceva care să arate modul în care ți-ai făcut temele în mod serios, voi publica acel comentariu; dacă nu, nu voi mai aproba. Nu are rost!
ApreciazăApreciază
Dar nu vreau să-mi fac teme date de alții și nu este nevoie să publici nimic.
ApreciazăApreciază