Eretica MADAME GUYON și misticismul fără rațiune

Jeanne-Marie Bouvier de la Motte-Guyon, 18.04.1648 – 09.06.1717, născută în Franța, promotoarea Chietismului (Quietism, eng.), chiar dacă nu s-a declarat ea însăși o chietistă. A avut legături și cu alt mistic, François de Salignac de la Mothe-FÉNELON, cel mai faimos dintre adepții ei, despre care vom trata altă dată, n.n.

Într-o eră a emoționalismului, maniei experiențiale, senzaționalismului și creștinismului lipsit de rațiune, este ușor de înțeles de ce scrierile unui mistic mort de aproape 300 de ani se bucură de o relansare a audienței. [09.06.2017, 300 de ani post-mortem, n.n.]

Puse în termeni contemporani, învățăturile lui Madame Guyon, o mistică romano-catolică care a trăit în secolele XVI si XVIII, sunt un fel de amalgam al învățăturilor lui Shirley MacLaine, Rebecca Brown, Joyce Meyer și Sister Angelica. Cu toate acestea, unii văd viața și învățăturile ei ca un exemplu de urmat pentru creștini.

Moody Press pare că face parte din acel grup [editură americană; puteți înlocui de ex. cu editura Lampadarul de Aur, care promovează cîțiva mistici,  n.n.]. Ea continuă să publice autobiografia ei și să spună în introducere[a cărții]:

„Nu avem nici un regret pentru publicarea Autobiografiei lui Madame Guyon, acele expresii ale devotamentului pentru biserica sa care a găsit aer proaspăt în scrierile ei. Ea a fost o adevărată catolică cînd protestantismul era în fază incipientă.”[1]

Henry Sheldon descrie misticismul ca „sentimentul unității imediate a sinelui cu Dumnezeu”.[3] Astfel, nu sunt doar sentimente interioare de laudă sau de mulțumire pentru ceea ce a făcut Dumnezeu, ci mai degrabă „Unirea completă a sufletului cu Dumnezeu … .”[4] Această mentalitate încurcă Creatorul și creatura, căutînd în mod eronat pe Domnul Isus Hristos nu în Cuvîntul lui Dumnezeu, ci în sine. Misticii creștini ignoră, de asemenea, importanța părtășiei creștine, ritualurile și celelalte semnificații ale harului. Experiența mistică înlocuiește revelația biblică, devenind obiectivul și autoritatea finală.

Școala misticismului la care a aderat Guyon, uneori numită Chietism, era o formă extremă a misticismului romano-catolic care sublinia curățarea vieții interioare a cuiva și includea credința că cineva putea vedea pe Hristos în mod vizibil. Înainte de zilele lui Guyon, în Evul Mediu, acest lucru a luat forme ciudate  ca eroticul „misticism al miresei” cu niște vizionare crezînd că s-au căsătorit cu Isus.

Guyon și Chietiștii au mers mai departe, în ceva numit misticismul esenței. Ei credeau că ființa lor a fuzionat/s-a unit cu ființa lui Dumnezeu și cei doi au devenit unul. Această idee nebiblică supraviețuiește astăzi în New Age și alte religii necreștine.

În autobiografia sa, Guyon a scris că „înțelepciunea divină este necunoscută.”[6] Ea nu a făcut nici o încercare de a vorbi despre revelația lui Dumnezeu despre Sine în natură și creație [Psalmul 19, Romani 1] și revelația specifică a lui Dumnezeu în Domnul Isus Hristos și Cuvîntul Său. Ea a învățat că [Îl] putem cunoaște pe Dumnezeu prin „trecerea în Dumnezeu,”[7] înaintînd într-o stare irațională, meditativă, unde putem lua legătura cu Domnul Hristos în sinele nostru, contopindu-ne cu acel Hristos și să fim conduși la extaz.

[DIN AUTOBIOGRAFIA lui Guyon – introducere: „Un sfînt distins a fost încîntat să stea la picioarele ei. La început, el a ascultat-o cu neîncredere; apoi cu admirație. În cele din urmă și-a deschis inima spre adevăr, și-a întins mîna pentru a fi condus de această sfîntă a lui Dumnezeu în Sfînta Sfintelor, unde locuia ea. Facem aluzie la distinsul Arhiepiscop Fénelon, al cărui spirit dulce și scrieri fermecătoare au fost o binecuvîntare pentru fiecare generație după el.” Moody Press, Chicago, Harry Plantinga, 1995] n.n.

Guyon nu este singura care a abuzat de cuvintele Domnului Isus din Luca 17.21. În timp ce adepții Noii Ere [New Agers, eng., n.n.] și alți sectanți citează acest pasaj pentru a-și dovedi punctul lor de vedere panteist, Domnul Isus l-a folosit pentru a comunica o idee diferită. Cuvîntul grecesc entos poate fi tradus literal „în mijlocul.” Domnul Isus a vorbit despre Sine ca fiind în mijlocul celor cărora le vorbea. Regatul era printre ei, în Persoana Domnului Isus și lor le-a scăpat [acest aspect]. Versetul 22 confirmă acest lucru, deoarece Domnul Isus vorbește de un timp viitor, atunci cînd vor dori să-L vadă și să nu fie capabili de acest lucru. Prezența Sa fizică în mijlocul lor va fi retrasă.

Guyon, gîndindu-se că Dumnezeu a fost întotdeauna în inima ei, credea și că focul va „devora tot ce a rămas din sine însăși” și că aici nu ar mai fi „defecte supărătoare sau neplăceri,”[14] aducînd o viață perfectă, fără păcat. În timp ce ea a avertizat referitor la pericolele viziunilor, viselor și extazurilor, singura ei regulă pentru evaluarea unei astfel de experiențe a fost „Doar Dătătorul trebuie să fie obiectul și ținta noastră.”[15] Ea a avut prea puțină considerație pentru Hristosul biblic, avînd o fixație pentru ceea ce ea a numit Hristos „în centrul sufletului,”[16] o creație a propriei imaginații.

În anii 1680, ea a întîlnit Noii Catolici, un grup cvasi-monastic sub tutela Părintelui La Combe, și le-a dat toți banii ei.[24] La Combe, un imitator al pustnicului Anselm, a avut o mare influență asupra lui Guyon.

Guyon a scris că a mîncat și a dormit puțin, după aderarea la Noii Catolici.[25] Poate că această stare slabă a contribuit la pierderea controlului emoțional și la convingere că a fost în contact direct cu Domnul Isus Hristos.[26] Oamenii de știință de astăzi înțeleg mult despre efectele chimice asupra creierului din cauza privării de somn.

Ceea ce Guyon a găsit în timpul lui La Combe au fost stările modificate ale conștiinței. Ea și-a perfecționat auto-hipnoza și s-a deplasat spre extreme care pot fi descrise doar ca o iluzie a auto-zeificării:

„Atît era sufletul meu absorbit în Dumnezeu, Cel ce i-a comunicat calitățile Sale, golindu-l de tot ceea ce avea de la sine. …
Oh, sărăcia fericită, pierderea fericită, neantul fericit, care oferă nu mai puțin decît pe Dumnezeu Însuși în propria Lui imensitatea, nu circumscrisă manierei limitate a creaturii, dar întotdeauna trecînd peste, aruncînd-o în întregime în propria Lui esență divină .”[29]

Acest lucru este ca adăugarea unui membru în Trinitate. Putem împărtăși binecuvîntarea lui Dumnezeu și chiar să reflectăm unele dintre atributele Sale transmisibile, cum ar fi milă, iubire și sfințenie, dar este o nebunie să spun că putem fi cufundați în esența divină. Dumnezeu este cu totul altul și va rămîne întotdeauna ontologic diferit de creatură. Noi împărtășim binecuvîntările Lui, dar nu și esența Sa.

Unele dintre alte crezuri ciudate ale lui Guyon includ:

  • Că ar trebui să pretindem vindecarea și să nu o subminăm rugîndu-ne pentru voia lui Dumnezeu. Acest lucru este de necrezut, de vreme ce ea a fost atît de bolnăvicioasă toată viața ei, probabil și epileptică.[34]
  • Că ea și La Combe puteau comunica multe ore fără cuvinte, într-un fel de telepatie ciudată. Ea a afirmat au putut să îți citească inimile unul altuia.[35]
  • Că ea a privit în mintea și inimile altora. Mulți au insistat ea a ghicit incorect. Pentru această practică de „citire a minții“ – care a fost o imaginație hiperactivă, în realitate – ea a fost mustrată în mod constant pentru mîndrie.[36]
  • Faptul că stările ei de transă, care au lăsat-o în imposibilitatea de a vorbi timp de [multe] zile, au fost bune și divine.[37]
  • Că ea a scris sub inspirația directă a lui Dumnezeu, de multe ori nefiind măcar conștientă de ceea ce a scris. Ea a pretins că a găsit în ea însăși „comori latente ale înțelepciunii și ale științei.”[38] Ea a fost atît de îndrăzneață ca să spună că scrierile ei au fost dictate-de-spirit.[39] Guyon a uzurpat poziția Domnului Isus Hristos „în care sunt ascunse comorile înțelepciunii și cunoașterii” [Col. 3.3].

Evelyn Underhill, ea însăși o promovatoare a misticismului și miturilor, se referă la Guyon ca la un „medium” care prezintă clarviziune, profeție, telepatie și scriere automată în profunzime uluitoare.[40]

Dicționarul de Teologie Baker afirmă:
„Poate fi pus la îndoială dacă există vreun suport biblic direct pentru misticism spre deosebire de interpretarea mistică a datelor biblice. … în afară de extravaganțele sale evidente, poate fi pus la îndoială dacă este o formă autentică a creștinismului biblic și evanghelic.”[47]

Mistica lipsă de rațiune a lui Guyon, deificare sa intermitentă și ideile de perfecționism trebuie să fie expuse și respinse. Trebuie să solicităm editorilor „creștini” să oprescă răspîndirea ereziei. Este curios faptul că Moody Press [editură americană, n.n.] este responsabilă pentru [că publică] autobiografia lui Guyon și în același timp, de asemenea, publică Credința indusă în eroare [Faith Misguided] de Arthur Johnson, care a expus pericolele misticismului. De asemenea, este curios faptul că Moody a lăsat cartea lui Johnson să își epuizeze tirajul [nu s-a mai retipărit, ultima ediție fiind 1988, n.n.],  în timp ce pentru decenii a continuat să imprime volumul lui Guyon. Chiar dacă editorii ar vrea să emită cărți de acest tip în scopuri istorice, ar trebui să existe repudieri [sau avertizări, n.n.] puternice în Prefață, pentru cei neștiutori și novici.

Crezurile lui Guyon nici măcar nu se apropie de creștinismul biblic. Ceea ce propune este misticism pur în esență și catolicism transformat în erori chiar mai oribile. Că omul ar putea deveni ca Dumnezeu a fost una dintre primele minciunile oferite de Satan lui Adam și Evei [Geneza 3]. Faptul că Moody Press ar continua să propage această minciună este dincolo de înțelegere.


Documentul complet îl puteți accesa prin click pe următorul link:
ERETICA Madame Guyon și misticismul fără rațiune _ format A5

Pentru cei care doriți să observați evoluția publicațiilor lui Guyon: ccel.org
[nu recomandăm ccel.org decît în mod particular]

SURSA:
The Quarterly Journal, Personal Freedom Outreach, vol. 17, no. 1, january-march 1999

 

3 gânduri despre &8222;Eretica MADAME GUYON și misticismul fără rațiune&8221;

  1. Pingback: JESSIE PENN-LEWIS eretica mistică | RECRITIX

Doar comentarii pertinente și la obiect

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s